Abrogarea Codului Comercial: cum va afecta aceasta antreprenorii individuali și persoanele juridice?

Întreprinderile private nu vor mai exista — aceasta este o reformă-cheie în domeniul afacerilor în anul 2025. Și este implementată împreună cu abrogarea Codului Comercial al Ucrainei.

Cum vor afecta aceste schimbări bruște Persoanele fizice autorizate și persoanele juridice și la ce să se aștepte antreprenorii în viitorul apropiat?

De ce a fost abrogat Codul Comercial?

La începutul anului 2025, Rada Supremă a adoptat proiectul de Lege, care introduce noi reguli pentru desfășurarea activității antreprenoriale. Documentul intră în vigoare la 28 august 2025. Din această dată, toate întreprinderile private își vor înceta existența. Adică nu va mai exista o astfel de formă de proprietate.

Principalele motive pentru această reformă sunt că majoritatea prevederilor din Codul Comercial repetă conținutul Codului Civil al Ucrainei. În practică, acest lucru a dus de multe ori la confuzii, deoarece nu exista o claritate cu privire la aplicarea anumitor norme în situații concrete.

De asemenea, codul conținea multe norme și concepte învechite, păstrate încă din perioada Uniunii Sovietice. Toate acestea nu corespund principiilor afacerilor moderne. Prin urmare, autoritățile au decis că a venit timpul pentru schimbări radicale.

Care sunt riscurile pentru antreprenori în urma abrogării Codului Comercial?

În urma abrogării Codului Comercial, există următoarele riscuri:

• incertitudine în reglementarea juridică: Codul Comercial conține prevederi specifice care lipsesc în alte legi. Prin urmare, după anularea codului, pot apărea lacune în soluționarea problemelor juridice și probleme corespunzătoare pentru antreprenori;

• reorganizare obligatorie, asociere: toate întreprinderile private trebuie să-și reorganizeze afacerea în Persoană fizică autorizată sau SRL. Acest lucru trebuie realizat în decurs de 5 ani, începând cu data încetării valabilității codului — din 28 august 2025;

• cheltuieli suplimentare legate de schimbarea formei de proprietate a organizației: reorganizarea oricărei întreprinderi necesită cheltuieli financiare suplimentare, de exemplu, pentru asistența unui jurist calificat, procedura de lichidare a întreprinderii, elaborarea unui nou statut și documente constitutive etc.;

• modificări în impozitare și raportare: afacerea reorganizată poate întâmpina o procedură mai complexă de întocmire a raportărilor fiscale.

Ce forme de întreprinderi sunt prevăzute de noua lege?

Legea lasă doar trei forme de activitate antreprenorială:

• SRL — societate cu răspundere limitată;

• SA — societate pe acțiuni (potrivită pentru companii mari și corporații);

• Persoană fizică autorizată — pentru afaceri mici și activități individuale.

Rezultă că Persoanele fizice autorizate se află într-o poziție mai sigură în prezent, iar noua reformă nu le va afecta activitatea.

Noile norme ale legii se referă în principal la persoanele juridice, printre care se pot evidenția următoarele forme de proprietate ale întreprinderilor:

De stat:

• de stat necomerciale,

• de stat comerciale,

• de tip cazarmă.

Comunale:

• comunale necomerciale,

• comunale comerciale,

• private,

• comunale comune,

• filiale,

• străine.

Asociații publice:

• sindicate,

• organizații religioase,

• întreprinderi de cooperare de consum.

Ce se va întâmpla cu întreprinderile comunale și de stat?

Întreprinderile comunale și de stat pot fi lichidate sau transformate în SRL ori SA.

Dispoziții importante privind reorganizarea:

1. Întreprinderile comunale comune vor fi administrate de comunitățile teritoriale respective.

2. Întreprinderile comunale vor deveni SRL, SA sau SNC (societăți necomerciale comunale).

3. Întreprinderile de tip cazarmă și cele comerciale de stat vor deveni SA sau SRL în care statul va deține 100% din acțiuni.

Asocierea persoanelor juridice

Persoanele juridice se pot asocia în următoarele forme de activitate antreprenorială:

• concern — fiecare companie participantă este financiar independentă, dar funcțiile principale rămân în sediul central;

• asociație — compania principală coordonează activitatea economică, dar nu intervine în activitatea participanților;

• consorțiu — asociere a mai multor firme pe o perioadă determinată pentru realizarea unor proiecte;

• corporație — asocierea are caracter contractual, iar sediul central preia toate funcțiile de management.

În urma unor astfel de asocieri pot fi create alianțe mari de companii pentru dezvoltarea inovației sau cooperare mai eficientă.

Lichidarea întreprinderilor și perioada de tranziție

Începând cu 28 august 2025, pentru toate persoanele juridice începe o perioadă de tranziție de 5 ani, în care trebuie să își alinieze activitatea la cerințele legale. Deciziile de lichidare sau reorganizare a întreprinderilor sunt luate de:

• autoritățile administrației publice locale — în cazul întreprinderilor comunale;

• Guvern — în cazul întreprinderilor de stat.

Bunurile acestor companii sunt transferate în capitalul statutar al noii entități.

Înainte de reorganizare, este necesară efectuarea unui inventar al activelor.

Pe scurt despre schimbările importante

1. Dacă proprietarul afacerii nu determină în timp util forma viitoare de proprietate a întreprinderii, după finalizarea perioadei de tranziție statutul își pierde valabilitatea și va fi considerat nul conform legii.

2. Noua Lege va reglementa aplicarea amenzilor și sancțiunilor, inclusiv suspendarea licenței.

3. Este introdus conceptul de „uzufruct” — dreptul unei persoane de a utiliza proprietatea altuia și de a obține rezultatele activității acesteia. Prin urmare, dacă proprietatea nu poate fi privatizată, controlul utilizării acesteia este transferat complet statului.

4. Întreprinderile își pot continua activitatea fără modificări pe durata perioadei de tranziție.

5. Legea permite comunităților teritoriale să creeze persoane juridice pentru a administra proprietatea și a implementa proiecte sociale.

În ciuda schimbărilor legislative drastice, nu este nevoie de îngrijorare excesivă, întrucât întreprinderile își vor păstra dreptul de a stabili în mod independent structura organizațională, statul de funcții și numărul de angajați.