Blocarea contului FOP prin monitorizare financiară: cauze și pași

Blocarea contului unui FOP din cauza monitorizării financiare: pentru ce banca restricționează operațiunile și cum se reduce riscul

Banca nu ar trebui să restricționeze contul unui FOP doar din cauza unui singur indiciu — o plată mare, o adresă IP comună, același contabil cu alți antreprenori sau neconcordanța unei anumite destinații de plată cu codul KVED. Monitorizarea financiară se bazează pe evaluarea ansamblului de circumstanțe: dacă fluxul de fonduri, rulajele, contrapărțile, personalul, stocurile de marfă, spațiile și cheltuielile corespund modelului de afaceri declarat. Cea mai bună protecție pentru o afacere reală — nu este «adaptarea» artificială a plăților, ci existența unui lanț clar de documente de la achiziția mărfii până la vânzare, bon fiscal, încasarea veniturilor și plata taxelor.

În 2026, băncile intensifică analiza automatizată a comportamentului conturilor, a legăturilor dintre clienți și a semnelor de activitate fictivă. În același timp, nu există o regulă generală separată care, pretins, ar fi introdus de la 2 februarie 2026 un nou regim de blocare a tuturor conturilor FOP. Monitorizarea continuă a relațiilor de afaceri a funcționat și anterior în baza Legii nr. 361-IX și a Regulamentului BNU nr. 65. Evenimentele importante din punct de vedere practic în 2026 au fost recomandările BNU din 21 ianuarie privind verificarea aprofundată a semnelor de companii-paravan și versiunea actualizată a Memorandumului bancar din 14 mai 2026.

Ce se numește în practică «blocarea contului»

Cuvântul «blocare» reunește adesea acțiuni ale băncii diferite prin consecințele lor juridice.

Situația	Ce se întâmplă
Solicitare de documente	Banca cere explicarea operațiunilor, originea fondurilor, modelul de afaceri, legătura cu contrapărțile sau confirmarea realității activității
Restricționarea temporară a unor funcții	Anumite transferuri sau majorarea limitei pot fi indisponibile până la finalizarea verificării
Refuzul efectuării unei operațiuni concrete	Plata nu se execută dacă există temeiuri prevăzute de lege sau banca consideră operațiunea suspectă
Suspendarea operațiunii financiare	Banca poate suspenda o operațiune suspectă în modul stabilit de lege; deciziile ulterioare pot fi luate de Serviciul de Monitorizare Financiară de Stat
Încetarea relațiilor de afaceri	Banca refuză să mai deservească clientul și închide contul pe temeiurile prevăzute de lege
Înghețarea activelor	O procedură separată pentru cazurile stabilite direct de legislație, în special în domeniul combaterii terorismului și finanțării proliferării armelor de distrugere în masă

Banca este obligată să refuze stabilirea sau continuarea relațiilor de afaceri în cazurile definite de articolul 15 din Legea nr. 361-IX, în special atunci când nu este posibilă efectuarea verificării corespunzătoare a clientului sau clientul furnizează informații neadevărate ori înșelătoare. Separat, banca are dreptul să refuze efectuarea unei operațiuni financiare suspecte.

Închiderea contului nu înseamnă confiscarea automată a banilor. Ca regulă generală, soldul fondurilor este returnat clientului sau transferat într-un alt cont în modul stabilit, dacă nu există restricții legale separate privind aceste fonduri.

De ce băncile verifică nu o singură operațiune, ci comportamentul afacerii

Monitorizarea financiară — nu este doar verificarea unei plăți pentru o anumită sumă. Banca analizează operațiunile clientului pe întreaga perioadă de deservire și le compară cu informațiile cunoscute despre tipul de activitate, rulajele așteptate, sursele fondurilor, contrapărțile și nivelul de risc. Băncile își elaborează independent proceduri interne bazate pe risc, scenarii de control și criterii, de aceea aceeași operațiune în bănci diferite poate necesita un volum diferit de explicații.

Sistemele automatizate pot compara:

• regularitatea, sumele și direcțiile plăților;

• schimbarea bruscă a rulajelor;

• legăturile dintre clienți, proprietarii lor, reprezentanți și contrapărți;

• adrese IP repetate, dispozitive sau alți parametri tehnici de acces;

• caracterul încasărilor și utilizarea ulterioară a fondurilor;

• conformitatea operațiunilor cu activitatea declarată;

• semne ale mișcării tranzitorii a banilor;

• existența cheltuielilor obișnuite fără de care afacerea declarată este dificil de desfășurat;

• istoricul refuzurilor de deservire și legăturile riscante, dacă un astfel de schimb de informații se face conform legii.

Un indicator automat nu este dovada unei încălcări. El poate deveni temei pentru o verificare suplimentară, după care banca evaluează explicațiile și documentele clientului.

Ce s-a schimbat în 2026

Recomandările BNU privind companiile-paravan

La 21 ianuarie 2026, BNU a recomandat băncilor să nu se limiteze la verificarea formală a semnelor de companii-paravan. Dacă este identificat cel puțin un criteriu de risc corespunzător, banca trebuie să obțină și să analizeze complex documente suplimentare care confirmă activitatea economică obișnuită a clientului.

BNU a atras atenția în mod special asupra existenței plăților operaționale naturale pentru afacere, în special:

• salarii;

• taxe și alte plăți obligatorii;

• chirie;

• servicii comunale;

• transport;

• logistică;

• alte servicii fără de care activitatea declarată nu poate funcționa normal.

Lipsa unor astfel de cheltuieli nu înseamnă automat o încălcare. De exemplu, un FOP poate lucra într-un spațiu propriu, poate să nu aibă angajați sau să folosească servicii în baza unui contract pe termen lung cu plăți rare. Totuși, astfel de particularități trebuie explicate și confirmate prin documente.

BNU a atras atenția și asupra FOP nou-înființați la care, într-o perioadă scurtă, volumul operațiunilor depășește semnificativ rulajul lunar așteptat declarat sau se apropie de venitul anual-limită al grupei corespunzătoare de impozit unic. Pentru bancă este important nu faptul creșterii rapide în sine, ci lipsa unei explicații economice clare și a documentelor.

Noile limite conform Memorandumului bancar

La 14 mai 2026 a fost semnată versiunea actualizată a Memorandumului privind asigurarea transparenței funcționării pieței serviciilor de plată. Acesta nu este o lege și nici o hotărâre a BNU. Memorandumul este o declarație de intenții a participanților săi, iar fiecare prestator de servicii de plată aplică propria abordare bazată pe risc. Prevederile sale se aplică instituțiilor care au aderat la Memorandum.

Pentru clienții cu risc sporit, în primul rând FOP nou-înființați sau inactivi care și-au reluat activitatea, este prevăzută aplicarea etapizată a limitelor lunare pentru transferuri în interiorul Ucrainei.

Categorie	Din 14 august 2026	Din 14 noiembrie 2026
FOP din prima grupă	până la 600 000 UAH pe lună	până la 400 000 UAH pe lună
FOP din grupele a doua și a treia	până la 3 000 000 UAH pe lună	până la 1 000 000 UAH pe lună

Aceste sume nu sunt o interdicție legislativă generală pentru toți FOP. Ele sunt orientate către clienții cu risc sporit. Pentru ceilalți antreprenori, banca continuă monitorizarea obișnuită bazată pe risc. Dacă limita stabilită nu corespunde nevoilor reale ale afacerii, clientul poate solicita majorarea ei și poate confirma documentar sezonalitatea, achiziția de echipamente, loturile mari de marfă, extinderea rețelei sau alte nevoi justificate. Memorandumul prevede separat că restricțiile nu trebuie să creeze obstacole pentru o afacere transparentă care funcționează legal, plătește taxe și își poate confirma activitatea.

Ce operațiuni provoacă cel mai des întrebări suplimentare

Niciunul dintre indiciile menționate nu dovedește, de unul singur, caracterul fictiv al afacerii. Riscul crește atunci când sunt prezente simultan mai multe indicatoare și antreprenorul nu le poate explica prin documente.

Creșterea bruscă a rulajului

Banca poate acorda atenție dacă rulajul în câteva zile sau săptămâni a depășit de mai multe ori nivelul anterior sau prognoza declarată.

Motive justificate pot fi:

• cererea sezonieră;

• deschiderea unui magazin nou;

• lansarea unui magazin online;

• o campanie publicitară;

• vânzarea unui lot mare;

• trecerea clienților de la plata în numerar la acquiring;

• schimbarea băncii și transferarea principalului flux de bani.

Trebuie arătate nu doar explicații, ci și documente: achiziții, stocuri de marfă, vânzări, publicitate, contracte, bonuri, extrase și raportare fiscală.

Mișcarea tranzitorie a fondurilor

Poate trezi suspiciuni un model în care banii intră în cont și aproape imediat sunt transferați integral mai departe, iar soldul de la începutul și sfârșitul zilei este sistematic zero. Memorandumul actualizat include, de asemenea, printre indicatoare creșterea bruscă a operațiunilor de la diferite contrapărți, creșterea atipică a încasărilor de la persoane fizice și fragmentarea transferurilor, în special prin sume rotunde repetate.

Pentru o afacere reală de comerț, utilizarea rapidă a veniturilor poate fi normală — de exemplu, din cauza plăților zilnice către furnizori. În acest caz trebuie să coincidă volumul vânzărilor, achizițiile, stocurile de marfă și documentele de plată.

Nu există cheltuieli obișnuite pentru activitatea declarată

Dacă FOP declară mai multe magazine și un rulaj semnificativ, dar banca nu vede plăți pentru marfă, chirie, personal, logistică, servicii comunale, acquiring sau publicitate, poate apărea întrebarea cum funcționează concret afacerea.

Răspunsul depinde de modelul real. Cheltuielile pot fi plătite din alt cont, spațiul poate fi propriu, o parte din funcții poate fi îndeplinită de antreprenor, iar livrarea — de cumpărător. Fiecare explicație trebuie confirmată prin documente.

Operațiunile nu corespund profilului de afaceri

Codul KVED în sine nu stabilește legalitatea fiecărei plăți și nu este un temei automat pentru blocare. Totuși, banca compară operațiunile reale cu informațiile despre activitatea clientului.

Pot apărea întrebări dacă:

• FOP a declarat comerț cu amănuntul, dar primește plăți mari și regulate pentru servicii de consultanță sau informaționale;

• în destinația plăților sunt indicate bunuri sau servicii care nu au legătură cu modelul declarat;

• rulajele și contrapărțile nu corespund informațiilor furnizate la deschiderea contului;

• antreprenorul nu poate explica conținutul economic al operațiunii.

O formulare inexactă a destinației plății este mai bine să fie corectată imediat prin documente corespunzătoare și comunicare cu contrapartea, nu prin crearea unor explicații artificiale după solicitarea băncii.

Adresă IP, dispozitiv sau contabil comun

O adresă IP comună poate fi un indicator tehnic al legăturii dintre clienți, dar nu dovedește o încălcare. Ea poate fi comună din cauza rețelei Wi-Fi de birou, a unui coworking, a unui operator mobil, a contabilității externalizate sau a lucrului din același birou.

Riscul crește dacă sunt identificate simultan și alte circumstanțe:

• o persoană gestionează efectiv conturile mai multor FOP care nu au legătură între ei;

• toți antreprenorii au aceleași contacte și documente;

• fondurile se deplasează sistematic între ei fără un motiv economic clar;

• se folosește aceeași infrastructură de vânzări fără delimitarea activității;

• antreprenorii nu pot explica independent propria afacere.

Un singur contabil nu este, de asemenea, o încălcare. Pentru un contabil externalizat este recomandabil să existe un contract, atribuții clar definite și control separat al accesului pentru fiecare client.

Adresă, magazin, site sau terminal de plată comun

Băncile pot analiza adresa comună de înregistrare, locul comun de vânzare, site-ul, reprezentanții, proprietarii, contabilii și infrastructura de plată. Astfel de indicii sunt deosebit de importante la evaluarea unei posibile fragmentări artificiale a afacerii.

Cel mai mare risc apare atunci când mai mulți FOP funcționează efectiv ca un singur magazin:

• au o administrare unică;

• folosesc același stoc de marfă;

• lucrează cu același personal fără delimitare;

• acceptă plăți printr-un singur terminal;

• distribuie arbitrar cumpărătorii între diferiți FOP;

• folosesc împărțirea doar pentru păstrarea sistemului simplificat sau evitarea restricțiilor stabilite.

Un spațiu comun nu este interzis în sine. Este important ca fiecare antreprenor să aibă o activitate independentă reală, propriile contracte, evidență, marfă, decontări și responsabilitate față de cumpărător.

Un terminal pentru mai mulți antreprenori

Un terminal de plată prin care se încasează veniturile diferiților FOP creează un risc semnificativ de neconcordanță între vânzătorul real, beneficiarul fondurilor și bonul fiscal.

În comerțul cu amănuntul trebuie asigurat ca:

• cumpărătorul să plătească exact vânzătorului care vinde marfa;

• bonul RRO/PRRO să fie format de subiectul corespunzător;

• veniturile din acquiring să intre în contul FOP corespunzător;

• marfa să fie reflectată în evidența acestui vânzător;

• returul să fie оформat de același subiect care a efectuat vânzarea.

Este dificil de evaluat realitatea serviciilor

O atenție sporită pot provoca plățile regulate către FOP afiliați pentru servicii de marketing, publicitate, informaționale, consultanță sau alte servicii nemateriale, dacă nu există un rezultat clar.

Pentru astfel de cheltuieli este recomandabil să se păstreze:

• contractul cu obiect concret;

• caietul de sarcini;

• rapoartele;

• machetele;

• linkuri către campanii publicitare;

• statistica;

• corespondența privind executarea;

• actele cu descrierea rezultatului efectiv;

• explicația costului serviciilor.

Un act formal cu fraza generală «serviciile au fost prestate integral» poate fi insuficient dacă operațiunea are o sumă semnificativă sau se efectuează între persoane afiliate.

Există o «sumă sigură» sub care nu există monitorizare financiară

Nu. Suma de 400 000 UAH nu este un prag universal de blocare.

O operațiune este de prag atunci când suma ei este egală sau depășește 400 000 UAH și, în același timp, este prezent cel puțin unul dintre indiciile definite de articolul 20 din Legea nr. 361-IX. De exemplu, legea acoperă separat anumite operațiuni cu numerar și alte categorii stabilite.

În același timp, o operațiune poate fi suspectă la orice sumă dacă banca are suspiciuni privind originea ilegală a fondurilor, caracterul fictiv al activității, ascunderea participantului real la operațiune sau alt risc. Prin urmare, împărțirea unei plăți mari în multe plăți mai mici nu elimină monitorizarea financiară și poate deveni ea însăși un indicator suplimentar.

Ce documente ajută la confirmarea realității unei afaceri de retail

Documentele trebuie să formeze un lanț logic și coerent:

achiziția mărfii → primirea și evidența → depozitarea → vânzarea → bonul → plata → intrarea banilor în cont → taxele și cheltuielile operaționale.

Date despre antreprenor

Pachetul de bază poate include:

• extras sau informații din Registrul unic de stat;

• coduri KVED actuale;

• confirmarea sistemului de impozitare;

• licențe și autorizații, dacă sunt necesare pentru tipul concret de activitate;

• descrierea modelului de afaceri;

• informații despre magazine, depozit, site, marketplace-uri și canale de vânzare;

• explicația sezonalității și a rulajelor așteptate.

Documente pentru marfă

În funcție de activitate:

• contracte cu furnizorii;

• facturi;

• avize de însoțire a mărfii;

• documente de transport;

• acte de recepție;

• documente de import și vamale;

• documente pentru mișcarea internă;

• rezultatele inventarierii;

• rapoarte privind stocurile și mișcarea mărfii.

Documente privind vânzările și plata

• bonuri fiscale RRO/PRRO;

• rapoarte Z sau date fiscale electronice corespunzătoare;

• rapoarte de acquiring;

• extrase bancare;

• registre de comenzi;

• documente privind returul mărfii;

• reconcilierea între sumele vânzărilor, acquiring și intrările în cont.

Spații și infrastructură

• contract de închiriere sau document de proprietate;

• documente pentru depozit;

• facturi pentru servicii comunale;

• contracte de livrare și logistică;

• contracte de întreținere a echipamentelor;

• documente privind punctele comerciale.

Personal și contractori

• contracte de muncă sau documente privind angajarea personalului;

• plăți salariale și fiscale;

• contracte cu contabili, curieri, specialiști în marketing și alți contractori;

• acte și confirmări ale lucrărilor efectiv executate.

Evidența mărfurilor și fiscalizarea ca bază probatorie

Pentru un magazin, evidența transparentă a mărfurilor are importanță practică nu doar pentru administrarea stocurilor. Ea ajută la explicarea rapidă către bancă de unde a apărut rulajul și dacă el corespunde vânzărilor reale.

Un sistem de evidență, în special Torgsoft, poate ajuta la formarea rapoartelor despre:

• intrarea mărfii;

• stocurile în depozite și magazine;

• mișcările interne;

• vânzări;

• retururi;

• inventarieri;

• venituri pe puncte comerciale;

• decontări cu furnizorii;

• mișcarea fondurilor pe direcții.

În Torgsoft, mișcarea fondurilor poate fi distribuită pe articole de analiză financiară, în special ca venit comercial, decontări cu furnizorii și rulaj intern.

Raportul din program nu înlocuiește documentele primare, extrasul bancar, bonul fiscal sau raportarea fiscală. Cel mai convingător este pachetul în care datele sunt corelate între ele:

Ce se compară	Ce trebuie să coincidă
Achiziții	avize, plăți către furnizori, intrarea mărfii în evidență
Vânzări	datele sistemului de mărfuri, bonurile RRO/PRRO, retururile
Acquiring	raportul terminalului, bonurile fiscale, creditarea de către bancă
Încasări în numerar	bonuri, rapoarte Z, operațiuni de casă și încasare
Stocuri	date contabile, inventariere, marfă efectivă
Cheltuieli	contracte, facturi, acte și plăți
Taxe	venituri declarate, raportare fiscală și rulaje efective

Legea privind RRO impune, în cazurile prevăzute, efectuarea decontărilor pentru suma integrală printr-un RRO/PRRO înregistrat și oferirea către cumpărător a unui document de decontare în forma stabilită. Legea stabilește, de asemenea, cerințe privind evidența stocurilor de marfă pentru anumite categorii de antreprenori.
Fiscalizarea corespunzătoare nu garantează lipsa întrebărilor din partea băncii, dar creează o confirmare independentă a realității vânzărilor cu amănuntul.

Ce trebuie făcut când banca a trimis deja o solicitare

1. Reacționați în ziua primirii

Legea nu stabilește o regulă unică potrivit căreia fiecare solicitare a băncii trebuie îndeplinită integral chiar în aceeași zi. Obligatoriu este termenul indicat în solicitare, contract sau notificarea băncii.

Practic, în ziua primirii este recomandabil să:

• confirmați că solicitarea a fost primită;

• clarificați lista operațiunilor și documentelor;

• aflați termenul final;

• trimiteți imediat ceea ce este deja pregătit;

• informați când va fi depus restul pachetului.

Ignorarea solicitării sau depunerea repetată a unor răspunsuri incomplete crește riscul refuzului operațiunii sau încetării deservirii.

2. Pregătiți o explicație scurtă a modelului de afaceri

Explicația este mai bine să fie construită pe cifre:

• cu ce se ocupă FOP;

• unde vinde;

• cine sunt principalii furnizori;

• cum plătesc cumpărătorii marfa;

• de ce s-a schimbat rulajul;

• care sunt vânzările lunare medii;

• care sunt cheltuielile obișnuite;

• dacă există sezonalitate;

• de ce s-a efectuat operațiunea concretă;

• prin ce documente este confirmată.

În locul frazei generale «aceștia sunt bani din afacere», este mai bine să arătați legătura dintre încasări concrete, vânzări, bonuri și creditări bancare.

3. Trimiteți documentele structurat

Este recomandabil să adăugați o descriere a fișierelor sau un tabel:

Operațiune	Sumă	Contraparte	Scop economic	Documente justificative
Plată către furnizor	…	…	Achiziția unui lot de marfă	Contract, factură, aviz
Încasare din acquiring	…	Bancă-acquirer	Vânzări cu amănuntul	Raport de acquiring, bonuri, raport de vânzări
Plată pentru publicitate	…	…	Promovarea magazinului	Contract, raport, machete, statistică

Denumirile fișierelor trebuie să fie clare. Nu este recomandabil să trimiteți zeci de fotografii nestructurate fără explicații.

4. Arătați sursa fondurilor și conținutul economic

Pentru fiecare operațiune semnificativă, banca trebuie să vadă răspunsurile la două întrebări:

1. De unde au apărut banii?

2. De ce sunt transferați anume acestui beneficiar?

De exemplu, dacă FOP transferă 900 000 UAH unui furnizor, este recomandabil să arate nu doar factura de plată, ci și vânzările anterioare, soldul fondurilor, contractul, comanda de marfă și volumul așteptat al achiziției.

5. Dacă este necesar, depuneți documente pentru majorarea limitei

Dacă banca a aplicat o limită conform abordării bazate pe risc, iar afacerea reală are nevoie de un volum mai mare de transferuri, merită depuse:

• prognoza fluxului de fonduri;

• contracte și facturi;

• date despre rulajele anterioare;

• confirmarea sezonalității;

• documente privind achizițiile mari;

• date despre stocurile de marfă;

• informații despre personal, magazine și plăți fiscale.

6. Contestați acțiunile nejustificate

Mai întâi este recomandabil să obțineți poziția scrisă a băncii în limitele informațiilor pe care aceasta are dreptul să le divulge și să depuneți o adresare oficială sau o reclamație la banca însăși.

Dacă problema privește încălcarea procedurii de deservire, lipsa unui răspuns sau încălcarea drepturilor consumatorului de servicii financiare, se poate depune o sesizare la BNU. În același timp, BNU nu înlocuiește evaluarea individuală a riscului de către bancă și nu obligă banca să efectueze o operațiune concretă contrar cerințelor monitorizării financiare. Litigiul privind încetarea ilegală a contractului sau dispunerea de fonduri poate fi soluționat în instanță.

Merită să aveți conturi în două bănci

Un cont de rezervă într-o altă bancă poate fi util pentru continuitatea afacerii: plata salariilor, taxelor, achizițiilor și operațiunilor critice nu depinde de un singur canal de deservire.

Dar al doilea cont nu este o modalitate de a evita monitorizarea financiară. Ambele bănci trebuie să primească informații veridice despre afacere, iar operațiunile trebuie confirmate documentar.

Nu este recomandabil să:

• fragmentați plățile între bănci pentru a ascunde rulajul real;

• transferați fluxul pe alt cont imediat după o solicitare fără explicație;

• prezentați băncilor versiuni diferite ale modelului de afaceri;

• folosiți conturile altor FOP pentru propriile venituri;

• ocoliți limita stabilită prin împărțirea artificială a transferurilor.

Contul de rezervă — este un instrument de reziliență operațională, nu o modalitate de ocolire a controlului.

Ce consecințe sunt posibile pentru FOP

Pentru simplul fapt al primirii unei solicitări de la bancă nu există amendă. Monitorizarea financiară poate duce la refuzul unei operațiuni concrete, suspendare temporară, restricționarea funcțiilor, revizuirea nivelului de risc sau încetarea relațiilor de afaceri.

Amendile separate pot apărea nu din cauza «nepromovării monitorizării financiare», ci din cauza încălcării legislației fiscale, de casă, muncii, licențierii sau altor norme, dacă faptele corespunzătoare vor fi stabilite de organul autorizat în modul prevăzut de lege.

Pentru comerțul cu amănuntul este importantă luarea în considerare a răspunderii pentru încălcarea regulilor RRO/PRRO. Pentru neefectuarea operațiunii de decontare prin RRO/PRRO corespunzător, efectuarea ei nu pentru suma integrală sau neeliberarea documentului de decontare corespunzător, articolul 17 din Legea privind RRO prevede:

• 100% din suma vânzării cu încălcare — pentru prima încălcare;

• 150% din suma vânzării cu încălcare — pentru fiecare încălcare următoare.

Pentru comercializarea mărfurilor care nu sunt evidențiate în modul stabilit sau pentru neprezentarea documentelor prevăzute de lege privind evidența lor la locul vânzării, articolul 20 din Legea privind RRO prevede o sancțiune financiară în valoarea acestor mărfuri la prețurile de vânzare, dar nu mai puțin de zece minime neimpozabile ale veniturilor cetățenilor. Legea conține o excepție pentru anumiți FOP — plătitori ai impozitului unic care nu sunt plătitori de TVA, dar aceasta nu se aplică, în special, vânzătorilor de produse electrocasnice tehnic complexe, medicamente, dispozitive medicale și anumite bijuterii.

Exemplu practic

Un FOP nou-înființat a deschis un magazin online. În prima lună, în cont au intrat 2,5 milioane UAH, deși la deschiderea contului a fost declarat un rulaj așteptat de 300 000 UAH. Aproape toate fondurile erau transferate zilnic unui singur furnizor, în cont rămânea un sold minim, iar banca nu vedea plăți pentru publicitate, livrare sau alte cheltuieli.

Astfel de circumstanțe pot deveni temei pentru o solicitare, dar nu dovedesc o încălcare. FOP poate confirma afacerea reală printr-un pachet de documente:

• contract cu furnizorul;

• avize pentru marfă;

• rapoarte privind stocurile;

• date despre vânzări;

• bonuri fiscale;

• rapoarte de acquiring;

• extras bancar;

• contract cu un operator poștal;

• rapoarte publicitare;

• explicația lansării magazinului și a creșterii bruște.

Tocmai coerența documentelor și a cifrelor oferă băncii posibilitatea de a distinge o afacere reală în creștere rapidă de o schemă tranzitorie.

Checklist pentru FOP pentru reducerea riscului de restricționare a contului

• Actualizați la bancă informațiile despre tipul de activitate, rulaje și sursele fondurilor.

• Verificați dacă operațiunile reale corespund modelului de afaceri declarat.

• Folosiți destinații de plată exacte și concludente.

• Nu primiți veniturile altui antreprenor în propriul cont.

• Nu folosiți un singur terminal fără delimitarea corespunzătoare a vânzătorilor.

• Efectuați operațiunile de decontare prin RRO/PRRO în cazurile prevăzute de lege.

• Reconciliați vânzările, bonurile, acquiringul și creditările bancare.

• Păstrați documentele privind achiziția, originea, mișcarea și stocurile mărfii.

• Fixați chiria, logistica, publicitatea, salariile și alte cheltuieli operaționale.

• Documentați serviciile cu rezultat nematerial.

• Formalizați separat relațiile cu persoanele afiliate.

• Nu fragmentați plățile pentru ocolirea controlului sau limitelor.

• În ziua primirii solicitării, confirmați primirea ei și începeți formarea pachetului de documente.

• Furnizați răspunsul în termenul băncii și explicați fiecare diferență semnificativă.

• Dacă este necesar, aveți un cont de rezervă într-o altă bancă, dar nu îl folosiți pentru ascunderea operațiunilor.

• Formați regulat o copie de rezervă a evidenței mărfurilor și financiare.

Surse oficiale

1. Legea Ucrainei «Privind prevenirea și combaterea legalizării (spălării) veniturilor obținute pe cale infracțională, finanțării terorismului și finanțării proliferării armelor de distrugere în masă» din 06.12.2019 nr. 361-IX — articolele 11, 15, 20, 21, 23: verificarea corespunzătoare a clientului, refuzul deservirii, operațiuni de prag și suspecte, suspendarea operațiunilor.
   https://zakon.rada.gov.ua/go/361-20

2. Hotărârea Consiliului BNU din 19.05.2020 nr. 65 «Privind aprobarea Regulamentului privind efectuarea monitorizării financiare de către bănci» — abordare bazată pe risc, monitorizarea relațiilor de afaceri, verificare intensificată, refuzul deservirii, suspendarea operațiunilor, criterii de risc și indicatori de suspiciune; anexele 1, 6, 12, 13, 15, 19, 20.
   https://zakon.rada.gov.ua/go/v0065500-20
   Pagina oficială a BNU

3. Scrisoarea BNU din 01.11.2024 nr. 25-0005/82615 privind recomandările în materie de monitorizare financiară — semne ale legăturilor dintre persoane juridice și FOP, posibila fragmentare a afacerii și necesitatea analizei complexe a operațiunilor.
   https://bank.gov.ua/ua/legislation/Notice_01112024_82615

4. Recomandările BNU din 21.01.2026 privind identificarea semnelor de companii-paravan — necesitatea analizei documentelor, activității economice reale, cheltuielilor operaționale și capacității financiare a clientului.
   Comunicarea oficială a BNU

5. Memorandumul privind asigurarea transparenței funcționării pieței serviciilor de plată, versiunea din 14.05.2026 — reguli voluntare pentru instituțiile participante, limite bazate pe risc pentru anumiți FOP și persoane juridice, scenarii automatizate de monitorizare și procedura de justificare documentară a majorării limitei. Memorandumul nu este un act normativ-juridic.
   Textul oficial pe site-ul Asociației Băncilor Ucrainene

6. Codul civil al Ucrainei din 16.01.2003 nr. 435-IV — articolul 1075: încetarea contractului de cont bancar și procedura de returnare sau transferare a soldului fondurilor.
   https://zakon.rada.gov.ua/go/435-15

7. Legea Ucrainei «Privind utilizarea registratoarelor operațiunilor de decontare în domeniul comerțului, alimentației publice și serviciilor» din 06.07.1995 nr. 265/95-VR — articolul 3: efectuarea decontărilor, eliberarea bonului și evidența mărfurilor; articolul 17: sancțiuni financiare pentru încălcarea operațiunilor de decontare; articolul 20: răspunderea pentru mărfuri neevidențiate și lipsa documentelor privind evidența lor.
   https://zakon.rada.gov.ua/go/265/95-вр

8. Ordinul Ministerului Finanțelor al Ucrainei din 21.01.2016 nr. 13 «Privind aprobarea Regulamentului privind forma și conținutul documentelor de decontare/documentelor electronice de decontare…» — cerințe obligatorii privind forma și conținutul documentelor fiscale.
   https://zakon.rada.gov.ua/go/z0220-16