PRRO pentru magazine online: bonuri, ramburs și retururi

PRRO, bonuri fiscale, plata ramburs și retururile în magazinul online: reguli pentru antreprenori

Pentru un magazin online, obligația de a utiliza RRO sau PRRO depinde nu de simplul fapt al vânzării prin site, rețele sociale sau marketplace, ci de metoda de plată. Dacă vânzătorul acceptă numerar, plata cu cardul, acquiring online sau un alt instrument de plată, de regulă plata trebuie procesată prin RRO/PRRO. Dacă cumpărătorul transferă independent fondurile în contul curent al vânzătorului după detaliile IBAN, fără acquiring cu cardul, RRO/PRRO nu se aplică. Pentru plata ramburs, decisive sunt contractul cu transportatorul, persoana care primește banii de la cumpărător și modul ulterior de transfer al fondurilor către vânzător.

Nu există o regulă unică «de a emite bonul înainte de expedierea mărfii». La plata anticipată cu cardul, bonul se emite în momentul plății. Dacă banii sunt primiți de curierul propriu al vânzătorului, bonul se eliberează în momentul plății la livrare. Dacă marfa este livrată de un expeditor care nu este parte la contractul de vânzare-cumpărare și nu efectuează încasarea în nume propriu, vânzătorul trebuie să asigure furnizarea bonului său fiscal înainte sau cel târziu în momentul primirii mărfii de către cumpărător. Dacă coletul nu este ridicat, procedura depinde de faptul dacă banii au fost primiți și dacă vânzătorul a emis bonul fiscal inițial.

Când un magazin online are nevoie de RRO sau PRRO

Legea nr. 265/95-VR impune procesarea operațiunilor de plată printr-un RRO/PRRO înregistrat pentru întreaga sumă a cumpărăturii și furnizarea către cumpărător a unui document de plată în forma stabilită. Această cerință se aplică și mărfurilor comandate sau plătite prin Internet. Bonul poate fi pe hârtie sau electronic.
Operațiunile de plată includ, în special:

• primirea numerarului;

• plata cu cardul prin terminal POS;

• plata cu cardul pe site prin acquiring online;

• primirea plății de către curierul propriu;

• returnarea către cumpărător a numerarului sau a fondurilor aferente unei operațiuni cu cardul;

• alte operațiuni cu utilizarea instrumentelor de plată care, prin conținutul lor, corespund definiției operațiunii de plată.

Denumirea metodei de plată pe site nu determină obligația de a utiliza PRRO. Este important să se stabilească exact cum inițiază cumpărătorul plata și cine primește fondurile.

Când RRO/PRRO nu se aplică

RRO/PRRO, în special, nu este necesar în următoarele cazuri:

1. Cumpărătorul transferă fondurile direct în contul curent al vânzătorului după detaliile IBAN. Acesta trebuie să fie un transfer bancar obișnuit într-un cont de afaceri, nu o plată cu cardul prin acquiring sau pagină de plată.

2. Întreprinzătorul individual este plătitor al impozitului unic din grupa întâi. Astfel de antreprenori sunt scutiți de utilizarea RRO/PRRO conform punctului 296.10 din Codul fiscal.

3. Nu există efectiv o operațiune de plată. De exemplu, fondurile ajung la vânzător din contul operatorului poștal după ce operatorul a primit el însuși plata ramburs de la cumpărător și a emis propriul bon fiscal conform contractului.

4. Sunt prestate servicii, iar plățile pentru acestea se efectuează exclusiv prin sisteme de deservire la distanță sau servicii de transfer de fonduri. Excepția de la punctul 14 al articolului 9 din Legea nr. 265 se referă anume la servicii. Ea nu poate fi aplicată automat vânzării de mărfuri.

Transferul pe cardul personal al întreprinzătorului individual nu este un înlocuitor corespunzător al contului curent de afaceri și nu creează automat o scutire de RRO/PRRO.

Cum se fiscalizează diferite metode de plată și livrare

Regulile plății ramburs trebuie prevăzute în contractul cu transportatorul. În contract și în mișcarea efectivă a fondurilor trebuie să fie clar:

• dacă transportatorul primește bani în nume propriu;

• dacă emite cumpărătorului bon fiscal;

• în ce cont și în numele cui sunt transferate fondurile;

• dacă transportatorul acționează doar ca expeditor;

• cine răspunde pentru transmiterea către cumpărător a documentelor fiscale și de însoțire a mărfii.

Când se emite bonul la plata anticipată cu cardul

Dacă cumpărătorul a plătit comanda cu cardul prin site, link de plată sau acquiring online, vânzătorul trebuie să proceseze operațiunea de plată prin RRO/PRRO în momentul plății.

Bonul poate fi:

• trimis pe e-mail;

• trimis la numărul de telefon;

• oferit prin cabinetul personal al cumpărătorului;

• inclus în colet în formă pe hârtie;

• oferit prin afișarea unui cod QR care permite identificarea bonului.

Bonurile fiscale pe hârtie și electronice au aceeași forță juridică. Introducerea bonului pe hârtie în colet nu scutește de procesarea la timp a operațiunii prin PRRO.

Bonul la plata amânată și livrarea prin expeditor

Când cumpărătorul primește marfa cu plată amânată, iar expeditorul doar livrează coletul și nu este parte la decontare, vânzătorul trebuie să asigure furnizarea documentului de plată înainte sau cel târziu la primirea mărfii de către cumpărător.

În bon trebuie indicată forma de plată care corespunde condițiilor reale ale contractului. Nu se poate indica «numerar» sau «card» dacă fondurile nu au fost încă primite. Dacă software-ul prevede forma de plată «credit», «amânare», «plată ramburs» sau o altă desemnare corespunzătoare, aceasta trebuie să corespundă conținutului contractului și operațiunii efective.

Așadar, emiterea bonului înainte de expediere poate fi o soluție organizatorică sigură pentru un anumit model de livrare, dar legislația nu o stabilește ca procedură unică pentru toate vânzările online.

Ce detalii trebuie să conțină bonul fiscal

Forma și conținutul bonurilor fiscale sunt determinate prin Ordinul Ministerului Finanțelor al Ucrainei nr. 13. Bonul magazinului online trebuie să conțină detaliile obligatorii stabilite, în special:

• denumirea vânzătorului sau datele întreprinzătorului individual;

• numărul fiscal;

• denumirea unității comerciale;

• adresa locului de efectuare a decontărilor;

• denumirea produsului care permite identificarea acestuia;

• cantitatea, prețul și valoarea produsului;

• suma totală a operațiunii;

• forma și mijlocul de plată;

• cotele și sumele impozitelor — dacă se aplică;

• data și ora operațiunii;

• numărul fiscal al bonului;

• cod QR și alte detalii prevăzute de formă.

Dacă lipsește un detaliu obligatoriu, documentul poate să nu fie recunoscut ca document de plată. O eroare minoră în denumirea produsului, care nu denaturează conținutul operațiunii și permite identificarea produsului, nu ar trebui prin ea însăși să facă bonul invalid.
Chitanța terminalului de plată, notificarea băncii, extrasul bancar sau chitanța serviciului de plată confirmă plata, dar nu înlocuiesc bonul fiscal atunci când operațiunea trebuie procesată prin RRO/PRRO.

Plata în rate: avans, plată următoare și decontare finală

Fiecare parte a plății care constituie o operațiune de plată se procesează prin RRO/PRRO separat.

În PRRO pot fi utilizate desemnări:

• «Avans»;

• «Plată următoare»;

• «Decontare finală».

La plata următoare sau finală, este recomandabil să se indice suma plătită anterior, plata curentă, soldul și numărul fiscal al bonului prin care a fost оформал avansul.

Exemplu

Cumpărătorul a plătit 30% din valoare cu cardul pe site, iar 70% trebuie să achite la primire:

1. Pentru 30%, vânzătorul emite imediat bonul prin PRRO.

2. Dacă restul este primit de curierul propriu al vânzătorului în numerar sau cu cardul, vânzătorul emite al doilea bon în timpul livrării.

3. Dacă restul este primit de operatorul poștal în nume propriu și acesta emite propriul bon, procedura de fiscalizare a acestei părți este determinată de contractul cu operatorul.

4. Dacă restul este transferat direct în contul curent al vânzătorului prin IBAN, PRRO nu se aplică pentru această parte.

Nu este necesar să se emită bon fiscal doar pentru că cumpărătorul a achitat o parte din fonduri, dacă această parte a fost primită printr-un transfer bancar obișnuit prin IBAN și nu este o operațiune de plată în sensul Legii nr. 265.

Dacă cumpărătorul nu a ridicat coletul

Procedura de оформлення depinde de operațiunea inițială.

1. Plata ramburs nu a fost efectuată, vânzătorul nu a primit bani și nu a emis propriul bon

Dacă plata ramburs urma să fie primită de operatorul poștal, cumpărătorul nu a ridicat marfa, fondurile nu au ajuns la vânzător și vânzătorul nu a emis bon fiscal de vânzare, nu există temei pentru emiterea unui bon de cheltuială pentru returnarea banilor.

Trebuie păstrate:

• avizul sau chitanța transportatorului privind returul;

• documentul privind expedierea inițială;

• documentul intern privind returnarea mărfii în depozit;

• corespondența sau notificarea cumpărătorului — dacă există;

• documentele care confirmă lipsa încasării plății ramburs.

2. Vânzătorul a emis bon pentru vânzare sau plată amânată

Dacă vânzătorul a emis deja bon fiscal, iar marfa s-a întors din cauza refuzului cumpărătorului, trebuie оформată prin PRRO operațiunea de retur pe baza:

• bonului fiscal inițial;

• avizului, chitanței sau altui document al transportatorului care confirmă returul;

• documentului prin care se poate identifica comanda și produsul concret.

Conform explicației Serviciului Fiscal de Stat, o astfel de operațiune se efectuează în ziua primirii de la serviciul de livrare a documentelor privind returul, iar dacă acest lucru este imposibil din cauza programului de lucru — în următoarea zi lucrătoare.

3. Cumpărătorul a făcut o plată anticipată care trebuie returnată

Dacă fondurile au fost primite și fiscalizate, vânzătorul emite un bon fiscal de cheltuială și returnează banii cumpărătorului.

Dacă plata anticipată a fost primită prin transfer obișnuit prin IBAN și PRRO nu a fost aplicat în mod legal, rambursarea se face prin transfer bancar fără emiterea unui bon fiscal, cu documentarea corespunzătoare.

Cum se оформază returul mărfii plătite

În cazul returnării mărfii și eliberării banilor către cumpărător prin RRO/PRRO, se emite un bon de cheltuială — bon fiscal de casă pentru eliberarea fondurilor, forma FKCH-2.

Reguli principale:

1. Returul se înregistrează ca operațiune negativă prin funcția de retur.

2. Operațiunea nu poate fi corectată printr-un simplu «storno», dacă software-ul nu formează documentul fiscal corespunzător de retur.

3. În bonul de cheltuială trebuie identificat bonul inițial de vânzare.

4. Forma de rambursare trebuie să corespundă metodei inițiale de plată: numerarul se returnează ca numerar, plata cu cardul — pe instrumentul de plată corespunzător, dacă altceva nu rezultă din legislație și regulile furnizorului de servicii de plată.

5. Trebuie păstrate cererea cumpărătorului sau un alt document privind temeiul returului, bonul inițial, bonul de cheltuială și documentele privind transferul sau eliberarea efectivă a banilor.

Când este necesar un act privind eliberarea fondurilor

Dacă suma rambursării depășește 100 de grivne, se întocmește un act privind eliberarea fondurilor. În act se indică:

• datele documentului care confirmă identitatea cumpărătorului, dacă acestea sunt efectiv obținute pe temei legal;

• informații despre produs;

• suma rambursării;

• numărul, data și ora documentului inițial de plată;

• motivul returului.

Actul se transmite contabilității și se păstrează pe durata stabilită. Pentru un întreprinzător individual fără contabilitate, actul este păstrat de antreprenor.

Dacă cumpărătorul nu a plătit bani și vânzătorul nu îi returnează nimic, actul privind eliberarea fondurilor nu se întocmește. Simplul fapt al returnării de către transportator a unui colet neplătit nu reprezintă eliberare de bani către cumpărător.

Dreptul consumatorului de a returna marfa și оформлення fiscală sunt proceduri diferite

La data de 22 iulie 2026, Legea Ucrainei nr. 1023-XII «Cu privire la protecția drepturilor consumatorilor» rămâne în vigoare. Noua Lege nr. 3153-IX încă nu a intrat în vigoare.

În cazul unui contract încheiat la distanță, consumatorul, ca regulă generală, poate notifica rezilierea acestuia în termen de 14 zile de la momentul confirmării informațiilor precontractuale sau al primirii mărfii. Legea prevede excepții, în special pentru mărfurile fabricate sau prelucrate la comandă individuală, dacă acestea nu pot fi vândute altei persoane sau acest lucru ar provoca pierderi financiare semnificative.

Existența dreptului consumatorului la retur nu anulează necesitatea de a:

• primi marfa pe baza unui document corespunzător;

• оформа rambursarea fondurilor;

• emite un bon fiscal de cheltuială, dacă plata inițială a fost procesată prin RRO/PRRO;

• corecta evidența mărfurilor, fiscală și contabilă.

Data venitului întreprinzătorului individual la plata cu cardul

Punctul 292.6 din Codul fiscal definește data primirii venitului de către plătitorul impozitului unic ca data încasării fondurilor în numerar sau fără numerar.

Pentru evidența practică trebuie diferențiate metodele de plată.

Numerar

Venitul apare în ziua primirii efective a numerarului.

Transfer obișnuit prin IBAN

Venitul apare în ziua creditării fondurilor în contul curent al întreprinzătorului individual.

Plata cu cardul prin terminal POS sau acquiring online

Serviciul Fiscal de Stat, făcând trimitere la poziția Ministerului Finanțelor, explică faptul că pentru întreprinzătorul individual — plătitor al impozitului unic, data venitului pentru o operațiune cu cardul este data indicată în bonul fiscal, nu data ulterioară a creditării efective a fondurilor de către banca-acquirer. În venit se include suma integrală plătită de cumpărător, fără diminuare cu comisionul bancar.

Exemplu

Cumpărătorul a plătit marfa cu cardul pe 30 decembrie. Bonul fiscal a fost emis pe 30 decembrie, iar banca a creditat fondurile vânzătorului pe 3 ianuarie. Conform abordării Serviciului Fiscal de Stat, venitul întreprinzătorului individual se reflectă pe 30 decembrie în suma integrală a plății, inclusiv comisionul acquirerului.

Pentru modele de plată atipice, agregatori, marketplace-uri sau conturi de tranzit de durată, este recomandabilă obținerea unei consultații fiscale individuale cu descrierea contractelor și a mișcării fondurilor.

Cum influențează returul impozitul unic

Sumele de avans sau plată anticipată pe care întreprinzătorul individual le returnează cumpărătorului din cauza returnării mărfii, rezilierii contractului sau pe baza unei cereri de rambursare nu se includ în venit conform subpunctului 5 al punctului 292.11 din Codul fiscal.

Dacă primirea și returnarea fondurilor au avut loc în aceeași perioadă de raportare, suma returnată nu se reflectă ca venit final.

Dacă banii au fost incluși în venit într-o perioadă de raportare și returnați în alta, Serviciul Fiscal de Stat, în explicația ZIR în vigoare, solicită corectarea declarațiilor depuse anterior în care această sumă a fost luată în considerare. Rambursarea trebuie confirmată prin documente primare și mișcarea efectivă a fondurilor.

Returul la plătitorul de TVA

Dacă vânzătorul este plătitor de TVA, returnarea mărfii sau a plății anticipate necesită nu doar оформлення fiscală, ci și ajustarea TVA.

Conform articolului 192 din Codul fiscal, vânzătorul întocmește calculul de ajustare la factura fiscală. Potrivit explicației Serviciului Fiscal de Stat, dacă datele returnării efective a mărfii de către cumpărător și primirii acesteia de către vânzător diferă, calculul de ajustare se întocmește la data primirii mărfii de către vânzător sau la data returnării fondurilor — în funcție de evenimentul care a avut loc mai devreme.

Bonul fiscal de cheltuială nu înlocuiește calculul de ajustare la factura fiscală, iar calculul de ajustare nu înlocuiește оформлення fiscală a rambursării fondurilor.

Documente pe care magazinul online trebuie să le păstreze

Pentru fiecare model de vânzare trebuie asigurat un lanț documentar complet de la achiziția mărfii până la vânzarea, livrarea și eventuala returnare a acesteia.

Documentele principale includ:

• contracte cu furnizorii;

• avize de ieșire și de intrare;

• documente de transport al mărfurilor;

• declarații vamale — pentru mărfurile importate;

• acte de achiziție și alte documente privind originea mărfii;

• contracte cu bănci, acquireri, servicii de plată, marketplace-uri și transportatori;

• extrase bancare;

• registre de acquiring;

• bonuri fiscale de vânzare și retur;

• rapoarte Z și alte documente PRRO;

• avize poștale și expres;

• chitanțe privind eliberarea sau returnarea expedierii;

• cereri ale cumpărătorilor;

• acte privind eliberarea fondurilor;

• documente privind returnarea mărfii în depozit;

• documente de garanție;

• certificate, declarații de conformitate, licențe și autorizații — dacă sunt necesare pentru produsul concret.

În fiecare zi în care au fost efectuate operațiuni de plată, RRO/PRRO trebuie să genereze bonul fiscal de raportare — raportul Z.

Termenele de păstrare depind de tipul documentului și statutul contribuabilului. Pentru majoritatea documentelor fiscale ale întreprinzătorilor individuali se aplică un termen de cel puțin 1095 de zile, însă Codul fiscal prevede și termene de 1825 și 2555 de zile pentru anumite categorii de documente și operațiuni. Documentele legate de un control, litigiu administrativ sau judiciar nu pot fi distruse până la finalizarea definitivă a procedurii corespunzătoare.

Arhiva electronică și copiile de rezervă nu înlocuiesc respectarea termenelor legale de păstrare, dar ajută la restabilirea documentelor în caz de defecțiune tehnică, pierdere a echipamentului sau control.

Evidența stocurilor de mărfuri

Antreprenorul trebuie să dețină documente care confirmă originea, achiziția, deplasarea și evidența mărfurilor. La începutul controlului, documentele pot fi prezentate pe hârtie sau în formă electronică.

Documentele privind stocurile de mărfuri pot include:

• avizele furnizorilor;

• documente de transport al mărfurilor;

• declarații vamale;

• acte de achiziție;

• bonuri fiscale sau comerciale ale furnizorilor;

• documente privind deplasarea internă;

• liste de inventariere;

• documente privind returnarea mărfii de la cumpărător.

Pentru realizarea mărfurilor neevidențiate sau neprezentarea documentelor privind evidența acestora, articolul 20 din Legea nr. 265 prevede o sancțiune financiară în valoarea acestor mărfuri la prețurile de vânzare, dar nu mai puțin de zece minime neimpozabile ale veniturilor cetățenilor.

Această sancțiune nu se aplică întreprinzătorilor individuali — plătitori ai impozitului unic care nu sunt plătitori de TVA, cu excepția vânzătorilor de:

• bunuri de uz casnic tehnic complexe supuse reparației în garanție;

• medicamente;

• dispozitive medicale;

• bijuterii și articole de uz casnic din metale și pietre prețioase.

Scutirea de sancțiunea prevăzută la articolul 20 nu înseamnă că antreprenorul poate vinde marfă fără documente privind originea sa legală.

Înregistrarea PRRO și a locului de activitate

Înainte de începerea decontărilor trebuie:

1. Notificat Serviciul Fiscal de Stat despre unitatea comercială sau alt obiect de impozitare prin formularul nr. 20-OPP, dacă apare obligația de a depune o astfel de notificare.

2. Înregistrat PRRO pentru unitatea comercială corespunzătoare.

3. Asigurată corespondența denumirii și adresei unității comerciale cu datele depuse la Serviciul Fiscal de Stat.

4. Înregistrate persoanele care vor lucra cu PRRO și organizată corespunzător utilizarea semnăturilor sau sigiliilor electronice.

5. Programate mărfurile, prețurile, grupele fiscale și formele de plată.

6. Verificată emiterea bonurilor de vânzare, avans, decontare finală și retur.

7. Stabilită procedura de lucru în lipsa conexiunii cu serverul fiscal.

Adresa și denumirea unității comerciale din bon trebuie să corespundă documentelor privind dreptul de proprietate sau folosință asupra spațiului și datelor de evidență din Serviciul Fiscal de Stat.

Informația care trebuie să fie pe site-ul magazinului online

Vânzătorul trebuie să asigure acces direct, simplu și stabil al cumpărătorilor la următoarele informații:

• denumirea completă a persoanei juridice sau numele, prenumele și patronimicul întreprinzătorului individual;

• sediul persoanei juridice sau locul de înregistrare și domiciliul efectiv al întreprinzătorului individual;

• adresa electronică sau adresa magazinului online;

• numărul fiscal;

• informații despre licență, dacă activitatea este licențiată;

• informații privind includerea taxelor în preț;

• costul și condițiile livrării;

• procedura de plată;

• procedura de primire a reclamațiilor;

• caracteristicile principale ale produsului;

• condițiile de garanție;

• procedura de returnare a mărfii și reziliere a contractului.

Persoana care a primit plata în baza unui contract electronic trebuie să furnizeze cumpărătorului un document electronic, chitanță, bon de marfă sau fiscal ori alt document care confirmă primirea fondurilor și conține data decontării.
Bonul fiscal confirmă operațiunea de plată, dar nu înlocuiește informațiile complete despre vânzător, marfă, livrare, garanție și condițiile contractului.

Licențe, marcare și produse speciale

Legea nu stabilește o licență universală separată doar pentru deschiderea unui magazin online. Totuși, dacă realizarea anumitor mărfuri este supusă licențierii sau necesită autorizație, acestea pot fi vândute online numai după obținerea licenței sau autorizației corespunzătoare. Informațiile despre licență trebuie plasate pe site.

Cerințele speciale pot viza, în special:

• băuturi alcoolice;

• produse din tutun și lichide pentru țigări electronice;

• combustibil;

• medicamente;

• dispozitive medicale;

• produse alimentare;

• bijuterii;

• bunuri de uz casnic tehnic complexe.

PRRO nu înlocuiește licența, autorizația, înregistrarea de stat a capacității, declarația de conformitate, documentele privind siguranța produselor sau marcarea obligatorie.

Pentru produsele accizabile, în bon se utilizează programarea cu indicarea codului subcategoriei de marfă conform UKT ZED. Pentru băuturile alcoolice se indică și datele mărcii accizului prevăzute de lege.

Spațiul, depozitul, condițiile de păstrare, personalul și transportul trebuie să corespundă cerințelor speciale pentru tipul concret de produs. Statutul de magazin online nu scutește de aceste cerințe.

Datele personale ale cumpărătorilor

Magazinul online poate colecta doar acele date personale care sunt necesare pentru оформarea comenzii, plății, livrării, deservirii în garanție și îndeplinirii altor scopuri legale.

Pe site trebuie definite:

• scopul prelucrării datelor;

• lista datelor colectate;

• temeiul juridic al prelucrării;

• persoanele cărora li se transmit datele, inclusiv transportatorii și furnizorii de plăți;

• termenele de păstrare;

• procedura de exercitare a drepturilor cumpărătorului;

• măsurile de protecție a datelor.

Este interzisă utilizarea datelor primite pentru executarea comenzii în alte scopuri fără un temei juridic corespunzător.

Amenzi pentru încălcarea regulilor RRO/PRRO

Principalele sancțiuni financiare sunt stabilite de articolele 17 și 20 din Legea nr. 265.

Sancțiunile preferențiale de 25% pentru prima încălcare și 50% pentru următoarele, care s-au aplicat temporar unor întreprinzători individuali — plătitori ai impozitului unic, au fost valabile doar până la 31 iulie 2025. În 2026 se aplică ratele generale de 100% și 150%.

Controlul se efectuează prin controale faptice și documentare. Angajații și persoanele cu funcții de răspundere pot fi trase și la răspundere administrativă.

Încălcarea regulilor RRO/PRRO în sine nu este un temei universal pentru «anularea autorizației pentru magazinul online», deoarece nu există o autorizație generală pentru o astfel de activitate. Pentru produsele licențiate, consecințele, inclusiv suspendarea sau anularea licenței, sunt stabilite de legi sectoriale separate.

Procedura practică de lucru a magazinului online

Înainte de începerea vânzărilor trebuie:

1. Descrise toate metodele de plată și mișcarea fondurilor.

2. Separate transferurile prin IBAN de acquiringul cu cardul.

3. Verificate contractele cu transportatorii, marketplace-urile și serviciile de plată.

4. Stabilit cine emite bonul pentru fiecare model de plată ramburs.

5. Înregistrate unitățile comerciale, PRRO și casierii.

6. Configurată forma actuală a bonului conform Ordinului nr. 13.

7. Programate denumirile produselor, prețurile, grupele fiscale și codurile UKT ZED pentru produsele accizabile.

8. Automatizată trimiterea bonurilor electronice către cumpărători.

9. Stabilite proceduri separate pentru avans, plată parțială, plată ramburs, refuzul coletului și rambursarea banilor.

10. Asigurată generarea zilnică a raportului Z în prezența operațiunilor de plată.

11. Organizată evidența mărfurilor și a documentelor privind originea lor.

12. Creată o arhivă electronică a bonurilor, avizelor, extraselor bancare și documentelor transportatorilor.

13. Instruiți angajații să nu șteargă și să nu «storneze» operațiunile fiscale fără оформarea corespunzătoare a returului.

14. Reconciliate periodic datele PRRO, ale băncii, acquiringului, serviciului de livrare, evidenței de depozit și raportării fiscale.

Surse oficiale

1. Legea Ucrainei «Cu privire la utilizarea registratoarelor operațiunilor de plată în domeniul comerțului, alimentației publice și serviciilor» din 06.07.1995 nr. 265/95-VR — articolele 2, 3, 9, 15, 17, 20, 25, 26; punctul 15 al secțiunii II.
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/265/95-%D0%B2%D1%80

2. Codul fiscal al Ucrainei din 02.12.2010 nr. 2755-VI — articolele 44, 192, 292; punctul 296.10.
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2755-17

3. Ordinul Ministerului Finanțelor al Ucrainei din 21.01.2016 nr. 13 «Cu privire la aprobarea Regulamentului privind forma și conținutul documentelor de plată/documentelor electronice de plată…» — secțiunile I–III, formele FKCH-1 și FKCH-2.
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/z0220-16

4. Ordinul Ministerului Finanțelor al Ucrainei din 14.06.2016 nr. 547 «Cu privire la aprobarea procedurilor de înregistrare și utilizare a RRO și a registrelor de evidență a operațiunilor de plată» — procedura de оформare a retururilor și actelor privind eliberarea fondurilor.
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/z0918-16

5. Legea Ucrainei «Cu privire la comerțul electronic» din 03.09.2015 nr. 675-VIII — articolele 5, 7, 11, 13, 14.
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/675-19

6. Legea Ucrainei «Cu privire la protecția drepturilor consumatorilor» din 12.05.1991 nr. 1023-XII — articolele 8, 9, 13, 15, 17, 23.
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/1023-12

7. Legea Ucrainei «Cu privire la protecția datelor personale» din 01.06.2010 nr. 2297-VI — articolele 6, 8, 11, 24.
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2297-17

8. Explicațiile Serviciului Fiscal de Stat privind utilizarea RRO/PRRO în comerțul online și diferite metode de livrare și plată ramburs.

9. Explicațiile Serviciului Fiscal de Stat privind data venitului întreprinzătorului individual la plata prin terminal POS și acquiring online.

10. Resursa publică de informații și referințe a Serviciului Fiscal de Stat: оформarea returului dacă cumpărătorul a refuzat expedierea poștală.

11. Explicațiile Serviciului Fiscal de Stat privind emiterea bonului de cheltuială la returnarea mărfii.

12. Resursa publică de informații și referințe a Serviciului Fiscal de Stat: avans, plată următoare și decontare finală prin PRRO.