Muncă în ture pentru vânzători: program 2/2, contabilizare sumarizată a orelor de lucru, foaie de pontaj, salariu și ore suplimentare

Programul 2/2, 3/3 sau un alt regim de lucru în schimburi este permis, însă acesta nu determină în sine valoarea salariului și nu îl scutește pe angajator de evidența orelor de muncă. Pentru fiecare vânzător trebuie să existe un program aprobat, o normă individuală a timpului de muncă, o foaie de pontaj corectă și un sistem de remunerare stabilit — salariu lunar, tarif orar sau tarif zilnic. Orele de noapte, munca într-o zi liberă prevăzută de program și orele suplimentare se plătesc separat, conform legislației.

În cazul evidenței globale a timpului de muncă, orele suplimentare se determină după încheierea perioadei de evidență — lună, trimestru, semestru sau an. Depășirea normei lunare obișnuite într-o anumită lună nu reprezintă neapărat muncă suplimentară dacă, până la sfârșitul perioadei de evidență, aceasta este compensată printr-un număr mai mic de ore, iar norma totală nu este depășită. În același timp, angajatorul nu are dreptul să planifice dinainte ore suplimentare sistematice sau să le ascundă prin modificarea retroactivă a programelor.

Este legal programul de lucru 2/2 pentru vânzători

Notația «2/2» înseamnă doar alternarea a două zile de lucru cu două zile libere. Legalitatea unui astfel de program depinde de durata schimbului, numărul de ore lucrate în perioada de evidență, durata repausului și documentarea corectă a regimului de muncă.

Durata normală a timpului de muncă pentru majoritatea angajaților nu poate depăși 40 de ore pe săptămână. Programul în schimburi poate prevedea un număr neuniform de ore în diferite zile și săptămâni, însă numărul total de ore din perioada de evidență nu trebuie să depășească norma calculată. În comerțul cu amănuntul, în acest scop se utilizează de regulă evidența globală a timpului de muncă.

De ce schema «2/2 cu schimburi de 12 ore» poate duce la încălcări

Dacă un vânzător lucrează câte două schimburi complete de 12 ore la fiecare patru zile, acesta lucrează 24 de ore într-un ciclu de patru zile. În medie, aceasta înseamnă 42 de ore de muncă pe săptămână:

24 de ore ÷ 4 zile × 7 zile = 42 de ore.

Pentru un magazin obișnuit, aceasta depășește norma de 40 de ore. Un astfel de program trebuie echilibrat prin schimburi mai scurte, zile libere suplimentare sau alte ajustări în cadrul perioadei de evidență. Planificarea permanentă a 42 de ore de muncă pe săptămână nu poate fi justificată prin aplicarea evidenței globale: aceasta permite distribuirea neuniformă a orelor, dar nu majorarea normei totale.

O altă situație apare atunci când cele 12 ore reprezintă timpul total petrecut în magazin și includ, de exemplu, o oră de pauză efectivă neplătită. În acest caz, timpul de muncă este de 11 ore pe schimb, iar media este de 38,5 ore pe săptămână. Totuși, pauza poate fi exclusă din timpul de muncă numai dacă vânzătorul este realmente eliberat de obligațiile de serviciu și poate folosi acel timp după propria dorință. Dacă în timpul «pauzei de masă» trebuie să rămână la casă, să deservească clienții sau să aștepte cumpărători, acest timp are caracteristicile timpului de muncă.

În perioada legii marțiale, durata normală a timpului de muncă poate fi majorată până la 60 de ore pe săptămână numai pentru angajații care lucrează la obiective de infrastructură critică. Un magazin obișnuit nu dobândește acest drept doar pentru că este în vigoare legea marțială.

Când este necesară evidența globală a timpului de muncă

Evidența globală se aplică atunci când, din cauza particularităților activității, nu este posibilă respectarea zilnică sau săptămânală a duratei normale a timpului de muncă. În cazul magazinelor, acest lucru este caracteristic atunci când:

• punctul comercial funcționează mai mult de opt ore pe zi;

• vânzătorii lucrează în schimburi de 10–12 ore;

• zilele de lucru cad sâmbăta și duminica;

• numărul de ore diferă semnificativ de la o lună la alta;

• activitatea magazinului necesită alternarea continuă a mai multor schimburi.

Evidența globală nu înseamnă că se poate lucra fără limite. Ea doar transferă verificarea respectării normei de la o zi sau o săptămână la o perioadă de evidență mai lungă.

Ce perioadă de evidență trebuie aleasă

Perioada de evidență poate fi:

• o lună;

• un trimestru;

• un semestru;

• un an.

Pentru magazinele cu program 2/2, trimestrul este adesea o variantă practică. Acesta permite compensarea unui număr mai mare de ore într-o lună printr-un număr mai mic de ore în alta. O perioadă prea scurtă poate genera în mod regulat ore suplimentare, iar una prea lungă îngreunează controlul și amână plata finală a orelor suplimentare.

Perioada de evidență trebuie indicată în mod expres în ordin, în regulamentul intern de muncă, în contractul colectiv sau în regulamentul privind evidența globală a timpului de muncă. Aceasta nu poate fi modificată după încheierea unei părți din perioadă pentru a evita plata orelor suplimentare.

Cum se introduce evidența globală

Angajatorul emite un ordin în care stabilește:

1. motivul introducerii evidenței globale;

2. funcțiile sau subdiviziunile cărora li se aplică;

3. data începerii aplicării;

4. durata perioadei de evidență;

5. durata normală a săptămânii de lucru;

6. procedura de calcul al normei;

7. durata schimburilor și pauzelor;

8. procedura de întocmire și modificare a programelor;

9. metoda de calcul al tarifului orar;

10. persoanele responsabile pentru programe, pontaj și calcularea salariului.

Articolul 61 din Codul muncii al Ucrainei prevede coordonarea evidenței globale cu organul ales al organizației sindicale primare. Dacă nu există un sindicat, modul de organizare a muncii se stabilește în contractul colectiv și în actele interne, cu respectarea sistemului de reprezentare a angajaților stabilit în cadrul întreprinderii.

Trecerea de la un regim obișnuit de cinci zile la programul 2/2 poate reprezenta o modificare a condițiilor esențiale de muncă. În perioada legii marțiale, angajatul trebuie informat despre această modificare și despre modificarea condițiilor de remunerare cel târziu până în momentul introducerii lor. Notificarea trebuie documentată astfel încât primirea acesteia de către angajat să poată fi confirmată.

Cum se calculează norma timpului de muncă

Nu există o normă universală unică de ore pentru toate magazinele. Aceasta depinde de:

• săptămâna de lucru de cinci sau șase zile;

• durata stabilită a săptămânii de lucru;

• perioada de evidență;

• programul de funcționare al întreprinderii;

• durata redusă a timpului de muncă pentru anumite categorii de angajați;

• angajarea sau concedierea în cursul perioadei de evidență;

• concedii, incapacitate temporară de muncă și alte absențe legale;

• regulile speciale aplicabile în perioada legii marțiale.

Întreprinderea calculează norma în mod independent, de regulă pe baza calendarului unei săptămâni de lucru de cinci sau șase zile. Programul în schimburi distribuie apoi această normă între zilele concrete.

În perioada legii marțiale, articolul 73 din Codul muncii al Ucrainei privind sărbătorile legale și zilele nelucrătoare nu se aplică. Prin urmare, datele sărbătorilor legale nu reduc automat norma timpului de muncă. Dacă întreprinderea acordă din proprie inițiativă angajaților o zi liberă la o astfel de dată, acest lucru trebuie luat în considerare în program și în documentele interne.

Norma individuală a angajatului

Norma generală trebuie ajustată pentru un anumit angajat dacă acesta:

• a fost angajat sau concediat în cursul perioadei;

• s-a aflat în concediu anual sau în alt tip de concediu;

• s-a aflat în incapacitate temporară de muncă;

• a lipsit dintr-un motiv legal;

• a lucrat cu timp parțial.

Din norma individuală se exclud orele care, conform programului, reveneau perioadei de absență legală. Prin urmare, angajatului nu i se poate crea artificial o «insuficiență de ore» din cauza concediului sau concediului medical și nu i se poate solicita să recupereze ulterior aceste ore.

Cerințe pentru programul de lucru în schimburi

În programul fiecărui angajat se indică:

• datele de lucru;

• ora începerii și terminării schimbului;

• durata timpului de muncă;

• ora începerii și durata pauzei;

• zilele libere;

• orele de noapte;

• numărul total de ore planificate pentru lună și pentru perioada de evidență.

Programul se întocmește în avans și este comunicat angajaților sub semnătură sau printr-un canal electronic convenit. Recomandările metodologice privind evidența globală și regulile-tip prevăd, de regulă, comunicarea programelor cu cel puțin o lună înainte de intrarea lor în vigoare. Acest termen este recomandat să fie stabilit expres în regulamentul intern de muncă.

Programul nu trebuie utilizat ca un document care este rescris în fiecare lună după consumarea faptelor. Orele planificate se reflectă în program, iar orele efectiv lucrate — în pontaj. Înlocuirile, ieșirile suplimentare la lucru, chemările în zilele libere și alte abateri sunt documentate separat.

Repausul între schimburi

Un angajat nu poate fi repartizat în două schimburi consecutive. Durata repausului dintre schimburi trebuie să fie cel puțin dublul duratei schimbului precedent, inclusiv timpul pauzei de masă. După un schimb de 12 ore, angajatul trebuie să beneficieze de cel puțin 24 de ore de repaus între schimburi.

Ca regulă generală, repausul săptămânal neîntrerupt trebuie să fie în medie de cel puțin 42 de ore în perioada de evidență. În timpul legii marțiale, durata acestuia poate fi redusă la 24 de ore, însă acest drept al angajatorului nu înseamnă că repausul trebuie redus în fiecare magazin.

Foaia de pontaj a timpului de muncă al vânzătorilor

Foaia de pontaj este documentul principal pe baza căruia contabilul calculează salariul și verifică respectarea normei. În aceasta trebuie reflectat timpul efectiv lucrat, nu copiate orele planificate din program.

Formularul-tip nr. P-5 a fost aprobat prin Ordinul nr. 489 al Comitetului de Stat pentru Statistică. Acesta are caracter de recomandare, astfel încât întreprinderea poate aproba propriul formular. Foaia de pontaj proprie trebuie să conțină toți indicatorii necesari și elementele obligatorii ale unui document primar.

În foaia de pontaj se înregistrează separat:

• orele efectiv lucrate;

• orele de noapte;

• orele lucrate într-o zi liberă prevăzută de program;

• orele suplimentare după determinarea acestora;

• concediile;

• incapacitatea temporară de muncă;

• deplasările de serviciu;

• absențele din motive cunoscute și necunoscute;

• staționările și alte perioade prevăzute de legislație.

Dacă angajatul a lucrat doar o parte din schimb, în foaia de pontaj se indică numărul efectiv de ore. Dacă motivul absenței este stabilit ulterior, foaia de pontaj se corectează pe baza certificatului de concediu medical, cererii, ordinului sau a altui document.

Datele casei, CM/PCM, ale sistemului de control al accesului sau ale supravegherii video pot confirma prezența angajatului la locul de muncă, dar nu înlocuiesc foaia de pontaj. Bonul fiscal confirmă o operațiune de plată cu cumpărătorul, nu durata timpului de muncă al vânzătorului.

Salariul lunar, tariful orar și plata «pe schimb»

Legislația nu impune ca tuturor vânzătorilor să li se stabilească obligatoriu plata pe oră. Angajatorul poate aplica salariu lunar, tarif orar sau zilnic, remunerare în acord, prime sau o combinație a acestor componente. Sistemul de remunerare trebuie stabilit prin contractul individual de muncă, contractul colectiv sau regulamentul privind remunerarea muncii.

Cum se plătește luna unui angajat cu salariu lunar

Dacă vânzătorul are un salariu lunar și și-a îndeplinit integral programul aprobat, i se achită salariul lunar integral și sporurile cuvenite. Nu este necesar ca în fiecare lună salariul să fie împărțit automat la norma generală a unei săptămâni de lucru de cinci zile și rezultatul să fie înmulțit cu orele din program, dacă sistemul intern de remunerare prevede un salariu lunar.

De exemplu, în cadrul unei perioade trimestriale de evidență, programul poate prevedea 180 de ore în prima lună, 160 — în a doua și 176 — în a treia. Dacă totalul de 516 ore corespunde normei perioadei de evidență, iar vânzătorul a lucrat toate schimburile sale, diferențele dintre numărul de ore din fiecare lună nu trebuie să conducă în sine la reducerea arbitrară a salariului lunar.

Dacă vânzătorul a lipsit o parte din lună, salariul se calculează proporțional cu timpul efectiv lucrat conform programului său. Concediul, concediul medical, staționarea și alte perioade se plătesc după reguli separate.

Se poate plăti o sumă fixă pe schimb

Tariful zilnic sau pe schimb poate face parte dintr-un sistem tarifar legal de remunerare. Încălcarea nu apare din cauza termenului «tarif pe schimb» în sine, ci atunci când angajatorul:

• nu ține evidența duratei schimbului;

• plătește aceeași sumă pentru schimburi de 8, 10 și 12 ore fără un sistem stabilit;

• include toate sporurile pentru munca de noapte și orele suplimentare într-o sumă fixă fără calcul separat;

• nu verifică garanția minimă de remunerare pe oră;

• nu stabilește regulile de remunerare în documentele de muncă și actele interne.

Formularea «pentru un schimb se plătesc 1 000 UAH, iar această sumă include toate sporurile» nu trebuie să priveze angajatul de garanțiile stabilite de lege. Orele de noapte, orele suplimentare și alte plăți obligatorii trebuie calculate separat.

Cum se determină orele suplimentare

În cazul evidenței globale, orele suplimentare sunt orele lucrate peste norma individuală pentru întreaga perioadă de evidență:

Ore suplimentare = ore efectiv lucrate în perioada de evidență − norma individuală pentru perioada de evidență.

Calculul se efectuează după încheierea perioadei de evidență. Dacă perioada de evidență este trimestrul, numărul final al orelor suplimentare se determină după ultima lună a trimestrului.

Exemplu de calcul al orelor suplimentare

Condiții:

• perioada de evidență — trimestru;

• norma timpului de muncă — 520 de ore;

• ore efectiv lucrate — 528 de ore;

• salariul lunar — 24 000 UAH;

• regulamentul privind remunerarea prevede calcularea tarifului orar pe baza normei medii lunare.

Calcul:

1. Norma medie lunară:

520 de ore ÷ 3 luni = 173,33 ore.

2. Tariful orar:

24 000 UAH ÷ 173,33 ore = 138,46 UAH.

3. Ore suplimentare:

528 − 520 = 8 ore.

4. Plata orelor suplimentare:

8 × 138,46 UAH × 2 = 2 215,36 UAH.

Această sumă se calculează după încheierea trimestrului, suplimentar față de salariul de bază și alte sporuri. Metoda de determinare a tarifului orar trebuie stabilită în prealabil în regulamentul privind remunerarea muncii. Dacă salariul lunar s-a modificat în perioada de evidență, calculul se efectuează ținând cont de tarifele care au fost în vigoare în părțile respective ale perioadei. Legislația și recomandările metodologice permit calcularea tarifului orar pe baza normei lunare sau a normei medii lunare; metoda aleasă și aplicată consecvent trebuie stabilită într-un act intern.

Plata orelor suplimentare

În cazul sistemului de remunerare pe oră, fiecare oră suplimentară se plătește în cuantum dublu față de tariful orar. Orele suplimentare nu pot fi compensate doar prin acordarea unei zile libere și nici plătite în cuantum simplu.

Munca suplimentară este permisă numai în cazurile excepționale prevăzute de articolul 62 din Codul muncii al Ucrainei. Pentru un magazin, un astfel de caz poate fi, în special, necesitatea continuării activității din cauza neprezentării angajatului care trebuia să preia schimbul, dacă activitatea nu permite întreruperea. Angajatorul este obligat să ia imediat măsuri pentru înlocuirea angajatului absent. Lipsa obișnuită de personal sau dorința de a prelungi programul magazinului nu trebuie să transforme orele suplimentare într-un regim permanent.

Angajatorul ține o evidență separată a orelor suplimentare. Dacă în cadrul întreprinderii funcționează o organizație sindicală primară, organul ales al acesteia este informat despre utilizarea orelor suplimentare în conformitate cu articolul 62 din Codul muncii al Ucrainei.

Limitarea numărului de ore suplimentare

Ca regulă generală, orele suplimentare nu trebuie să depășească:

• patru ore în decursul a două zile consecutive;

• 120 de ore pe an pentru un angajat.

În timpul legii marțiale, limita de patru ore în decursul a două zile consecutive nu se aplică, deoarece aplicarea primei părți a articolului 65 din Codul muncii al Ucrainei este suspendată. Limita anuală de 120 de ore rămâne în vigoare.

Minorii și alte categorii stabilite în mod expres de legislație nu pot fi implicați în muncă suplimentară. Pentru anumite categorii de angajați, inclusiv persoanele cu dizabilități și femeile care au copii de vârsta prevăzută de lege, sunt necesare consimțământul angajatului și respectarea recomandărilor medicale.

Rămânerea vânzătorului în magazin după terminarea schimbului din proprie inițiativă, fără dispoziția, cunoștința sau acceptarea efectivă a angajatorului, nu reprezintă întotdeauna muncă suplimentară. În același timp, munca regulată după terminarea schimbului, despre care angajatorul știe și pe care o acceptă, creează riscul ca acest timp să fie recunoscut drept timp de muncă.

Munca pe timp de noapte

Perioada de noapte este intervalul dintre 22:00 și 06:00. Pentru fiecare oră de noapte se plătește un spor în cuantumul stabilit prin acordul general, acordul sectorial sau contractul colectiv, dar nu mai puțin de 20% din tariful orar sau din partea corespunzătoare unei ore din salariul lunar.

De exemplu, într-un schimb între 20:00 și 08:00, opt ore sunt ore de noapte — de la 22:00 până la 06:00. Aceste ore trebuie indicate separat în foaia de pontaj și plătite cu sporul pentru munca de noapte.

Sporul pentru munca de noapte se calculează lunar pentru orele de noapte efectiv lucrate. Plata acestuia nu trebuie amânată până la sfârșitul unei perioade trimestriale sau anuale de evidență.

În timpul legii marțiale, schimbul de noapte nu se reduce automat cu o oră. Fără consimțământ nu pot fi implicate în munca de noapte femeile însărcinate, femeile cu copii cu vârsta de până la un an și persoanele cu dizabilități cărora o astfel de muncă le este contraindicată conform recomandărilor medicale. Interdicția muncii de noapte pentru minori rămâne în vigoare.

Dacă orele de noapte sunt simultan și ore suplimentare, angajatul are dreptul la ambele plăți: plata dublă pentru orele suplimentare și sporul pentru munca de noapte. Acestea sunt garanții legale distincte.

Munca sâmbăta, duminica și într-o zi liberă conform programului

Pentru vânzător, zi liberă este ziua stabilită ca atare în programul său, nu neapărat sâmbăta sau duminica. Dacă, potrivit programului aprobat, vânzătorul lucrează duminica și are liber marți și miercuri, schimbul de duminică se plătește ca o zi obișnuită de lucru.

O altă situație apare atunci când angajatul este chemat la muncă într-o zi care, potrivit programului său, este zi liberă. Conform articolului 72 din Codul muncii al Ucrainei, această muncă se compensează, prin acordul părților, prin:

• acordarea unei alte zile de odihnă; sau

• plata în cuantum dublu.

Modalitatea de compensare trebuie indicată în ordin. Ordinul consemnează și motivul chemării la muncă, angajații vizați, data, orele de muncă și procedura de compensare.

În perioada legii marțiale, interdicția privind implicarea în muncă într-o zi liberă, prevăzută de articolul 71 din Codul muncii al Ucrainei, nu se aplică. Totuși, aceasta nu elimină obligația de a ține evidența și de a acorda compensația prevăzută de articolul 72 din Codul muncii al Ucrainei.

Munca în zilele sărbătorilor legale

În perioada legii marțiale, articolul 73 din Codul muncii al Ucrainei nu se aplică. Prin urmare, munca efectuată, de exemplu, într-o zi de sărbătoare legală nu se plătește în cuantum dublu doar din cauza denumirii datei calendaristice, dacă potrivit programului aceasta este o zi obișnuită de lucru.

Plata dublă poate apărea dintr-un alt motiv — de exemplu, dacă data respectivă era zi liberă conform programului individual al angajatului și acesta a fost chemat la muncă.

După încetarea sau anularea legii marțiale, sărbătorile legale și zilele nelucrătoare vor fi din nou reglementate de articolele 73 și 107 din Codul muncii al Ucrainei, dacă legiuitorul nu stabilește altfel.

Dacă vânzătorul a lucrat mai puține ore

Un număr mai mic de ore lucrate poate avea cauze diferite, iar de acestea depinde modalitatea de plată.

Absență legală

Dacă angajatul s-a aflat în concediu, concediu medical sau a lipsit din alt motiv prevăzut de lege:

• în foaia de pontaj se indică tipul corespunzător de absență;

• salariul de bază se calculează pentru timpul efectiv lucrat;

• concediul, concediul medical sau altă plată se calculează separat;

• norma individuală pentru perioada de evidență se reduce cu orele care, potrivit programului, reveneau perioadei de absență.

Număr insuficient de ore din vina angajatorului

Dacă angajatorul nu oferă muncă, reduce unilateral durata schimburilor sau întocmește un program cu un număr mai mic de ore, consecințele financiare nu pot fi transferate automat asupra angajatului. În funcție de circumstanțe, poate fi vorba despre staționare, modificarea regimului de muncă sau neîndeplinirea normelor din motive care nu țin de angajat, pentru care legislația prevede reguli separate de remunerare.

Munca cu timp parțial

Ziua sau săptămâna de lucru cu timp parțial se stabilește prin acordul părților sau în cazurile prevăzute de lege. Salariul se calculează proporțional cu timpul lucrat sau în funcție de volumul de muncă realizat. Condiția privind timpul parțial trebuie indicată clar în ordin și în documentele de muncă.

Salariul minim și sporurile obligatorii

Salariul minim este:

• 8 647 UAH pe lună;

• 52 UAH pe oră.

Garanția lunară se aplică atunci când angajatul a îndeplinit integral norma lunară. În cazul muncii cu timp parțial sau al unei luni lucrate incomplet, garanția minimă se calculează proporțional. Valoarea orară se aplică angajaților pentru care este stabilit un sistem de remunerare pe oră.

La compararea salariului cu salariul minim nu sunt incluse, în special, sporurile pentru:

• munca de noapte;

• munca suplimentară;

• munca în zilele de sărbătoare și în zilele nelucrătoare;

• munca în condiții nefavorabile și în condiții cu risc sporit.

Aceste sume se calculează peste salariul minim. Nu se poate stabili un salariu lunar la nivelul salariului minim și apoi declara că sporul pentru munca de noapte este deja inclus în acesta.

Salariul se plătește cel puțin de două ori pe lună, cu un interval de cel mult 16 zile calendaristice și nu mai târziu de șapte zile după încheierea perioadei pentru care se efectuează plata. Angajatului trebuie să i se furnizeze informații despre componentele salariului calculat, rețineri și suma de plată.

Impozitele din salariile vânzătorilor

Din salariul calculat, angajatorul reține:

În plus, angajatorul calculează asupra salariului contribuția socială unică la cota de bază de 22%. Pentru anumite categorii de angajați și angajatori, legislația prevede cote speciale și reguli privind determinarea bazei minime pentru contribuția socială unică.

Sporurile pentru munca de noapte, plata orelor suplimentare, primele și alte componente ale salariului sunt incluse în venitul impozabil și în baza contribuției sociale unice conform regulilor generale.

Plata salariului nu este o operațiune de plată aferentă vânzării de bunuri, de aceea nu se efectuează prin CM sau PCM. CM/PCM înregistrează operațiunile de plată cu cumpărătorii, nu decontările dintre angajator și angajați.

Documente pentru munca în schimburi a vânzătorilor

Angajatorului i se recomandă să pregătească un set complet de documente.

Un angajat nu poate fi admis la muncă fără formalizarea raporturilor de muncă, emiterea ordinului și notificarea organului fiscal. Chiar și un singur schimb «de probă» sau de instruire în care vânzătorul efectuează muncă reală trebuie documentat corespunzător.

Greșeli frecvente în cazul programului 2/2

Cele mai frecvente încălcări apar atunci când angajatorul:

• stabilește 12 ore de muncă în cadrul programului 2/2 fără echilibrarea acestuia până la norma legală;

• consideră drept timp de odihnă o pauză în timpul căreia vânzătorul continuă să lucreze;

• nu emite ordinul privind evidența globală;

• nu stabilește perioada de evidență;

• compară lunar orele doar cu norma calendaristică, deși este stabilită evidența trimestrială;

• sau, dimpotrivă, nu face niciodată calculul final pentru perioada de evidență;

• copiază programul în foaia de pontaj fără verificarea prezenței efective;

• modifică retroactiv programele;

• nu evidențiază separat orele de noapte;

• plătește o sumă fixă «pe schimb» fără reguli tarifare stabilite;

• include sporurile pentru munca de noapte și orele suplimentare în salariul minim;

• compensează orele suplimentare numai prin timp liber;

• consideră toate zilele de sâmbătă și duminică drept zile libere sau, dimpotrivă, nu compensează munca într-o zi liberă stabilită prin programul individual;

• nu reduce norma individuală din cauza concediului sau concediului medical;

• utilizează bonurile CM sau datele despre vânzări în locul foii de pontaj;

• nu formalizează angajarea vânzătorului înainte de primul schimb de lucru.

Răspunderea angajatorului

Pentru încălcarea legislației muncii, articolul 265 din Codul muncii al Ucrainei prevede sancțiuni financiare. La valoarea actuală a salariului minim, principalele sume sunt:

Pentru persoanele juridice și Persoanele fizice autorizate — plătitoare ale impozitului unic din grupele întâi–trei, pentru prima încălcare privind munca nedeclarată este prevăzut un avertisment, iar încălcarea repetată atrage aplicarea integrală a sancțiunii în cuantum de treizeci de salarii minime.

Separat, articolul 41 din Codul Ucrainei privind contravențiile administrative prevede răspunderea administrativă a persoanelor cu funcții de răspundere și a antreprenorilor. Angajatul are, de asemenea, dreptul să solicite recalcularea salariului, a plății orelor suplimentare, a sporurilor pentru munca de noapte și compensarea pentru încălcarea termenelor de plată a salariului.

În perioada legii marțiale se aplică o regulă specială: dacă angajatorul a executat integral și în termenul stabilit prescripția privind remedierea încălcărilor constatate în timpul unui control neplanificat, sancțiunile financiare prevăzute de articolul 265 din Codul muncii al Ucrainei nu se aplică. Aceasta nu îl scutește de obligația de a calcula sumele datorate angajaților, de a achita impozitele și de a corecta documentele de personal și de evidență.

Munca în schimburi a vânzătorilor în Torgsoft: ecusoane de schimb, controlul vânzărilor și jurnalul zilei de lucru

În Torgsoft, activitatea vânzătorilor poate fi organizată ca o echipă comună, în schimburi separate sau cu asocierea fiecărei vânzări unui anumit vânzător. Pentru regimul în schimburi, se creează un ecuson separat pentru schimb, cu un cod de bare unic, și se indică magazinul și casa. După autentificarea cu ecusonul, vânzările sunt înregistrate pentru schimbul corespunzător, ceea ce permite analiza încasărilor și calcularea unei prime în funcție de vânzări. Pentru evidența individuală, fiecărui vânzător i se poate crea propriul ecuson, iar vânzările pot fi asociate acestuia.

Programul permite înregistrarea încheierii zilei de lucru a vânzătorului. După înregistrare pot fi fixate magazinul, angajatul, data și ora, iar informațiile privind începutul și sfârșitul activității pot fi consultate în jurnalul angajatului. Aceste date ajută la controlul prezenței efective, întârzierilor, înlocuirilor și duratei prezenței vânzătorilor în magazin.

Jurnalul Torgsoft și datele ecusoanelor reprezintă surse auxiliare de informații pentru management. Acestea nu elimină necesitatea aprobării programului de lucru în schimburi, ținerii foii de pontaj, documentării concediilor, concediilor medicale și ieșirilor suplimentare la lucru și determinării separate a orelor suplimentare pentru perioada de evidență. Înainte de calcularea salariului, datele din program trebuie comparate cu programul de lucru, foaia de pontaj și documentele de personal.

Algorithm de control pentru angajator

1. Formalizați angajarea vânzătorului înainte de primul schimb.

2. Stabiliți sistemul de remunerare și toate sporurile.

3. Introduceți evidența globală printr-un ordin separat.

4. Stabiliți perioada de evidență.

5. Calculați norma generală și norma individuală.

6. Întocmiți programul fără depășirea planificată a normei.

7. Stabiliți pauzele efective și repausul dintre schimburi.

8. Informați angajații în avans despre program.

9. Înregistrați zilnic orele efectiv lucrate.

10. Plătiți lunar salariul sau orele efectiv lucrate, sporurile pentru munca de noapte și alte sporuri curente.

11. După încheierea perioadei de evidență, determinați și plătiți orele suplimentare.

12. Verificați respectarea garanției privind salariul minim.

13. Furnizați angajatului fluturașul de salariu.

14. Păstrați programele, foile de pontaj, ordinele și calculele ca un set unic de documente justificative.

Surse oficiale

1. Codul muncii al Ucrainei nr. 322-VIII — articolele 24, 32, 50, 54, 57–66, 71–73, 95–108, 110, 115, 265:
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/322-08#Text

2. Legea Ucrainei «Privind organizarea relațiilor de muncă în condițiile legii marțiale» nr. 2136-IX — articolele 3, 6–10, 16:
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2136-20#Text

3. Legea Ucrainei «Privind remunerarea muncii» nr. 108/95-VR — articolele 3, 3-1, 6, 15, 21, 24, 30, 34:
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/108/95-%D0%B2%D1%80#Text

4. Recomandări metodologice privind aplicarea evidenței globale a timpului de muncă, Ordinul Ministerului Muncii și Politicii Sociale al Ucrainei din 19.04.2006 nr. 138 — punctele 2–12:
   https://zakon.rada.gov.ua/rada/show/v0138203-06#Text

5. Ordinul Comitetului de Stat pentru Statistică al Ucrainei din 05.12.2008 nr. 489 «Privind aprobarea formularelor-tip ale documentației primare de evidență în domeniul statisticii muncii» — formularul nr. P-5:
   https://zakon.rada.gov.ua/rada/show/v0489202-08#Text

6. Legea Ucrainei «Privind contabilitatea și raportarea financiară în Ucraina» nr. 996-XIV — articolele 8, 9:
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/996-14#Text

7. Legea Ucrainei «Privind bugetul de stat al Ucrainei pentru anul 2026» nr. 4695-IX — articolul 8:
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/4695-20#Text

8. Codul fiscal al Ucrainei nr. 2755-VI — articolul 167, punctul 16-1 din subsecțiunea 10 a secțiunii XX:
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2755-17#Text

9. Legea Ucrainei «Privind colectarea și evidența contribuției unice pentru asigurarea socială obligatorie de stat» nr. 2464-VI — articolele 7, 8:
   https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2464-17#Text

10. Hotărârea Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 17.06.2015 nr. 413 — notificarea privind angajarea unui salariat:
    https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/413-2015-%D0%BF#Text

11. Codul Ucrainei privind contravențiile administrative nr. 8073-X — articolul 41:
    https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/80731-10#Text

12. Legea Ucrainei nr. 4857-IX privind aprobarea Decretului Președintelui Ucrainei din 27.04.2026 nr. 342/2026 referitor la prelungirea legii marțiale:
    https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/4857-20#Text